Inima

    Aproximativ de marimea unui pumn, inima e situata in partea superioara a corpului, in spatele cutiei toracice, fiind aproape inconjurata de plamani. 

    Prin pulsatii regulare inima pompoeaza sange in intregul corp. Fiecare contractie urmata de o relaxare e denumita bataie a inimii. Inima se aseamana cu un sac de muschi, cu pereti grosi. De fiecare data cand se relaxeaza, se umple cu sangele adus de vasele de sange numite vene. Apoi se contracteaza si impinge sangele in vase de sange numite artere. Pomparea continua face ca sangele sa circule neintrerupt prin corp, ducand oxigen si substante nutritive organelor si tesuturilor, aducand inapoi dioxid de carbon si alte produse reziduale.

    Prin intermediul valvelor, sangele ce tocmai a fost pompat din inima e impiedicat sa patrunda inapoi. Valvele sunt elastice, au o forma de clapa si sunt fixate pe peretii interiori ai inimii. Functioneaza asemanator unor usi, deschizandu-se si inchizandu-de la timpul potrivit, astfel incat sangele sa circule in mod corect prin inima.

    Sandele ce se deplaseaza cu forta intr-o anumita directie exercita o presiune asupra valvelor, lipindu-le de pereti, astfel incat sa poata trece cu usurinta. Daca sangele incearca sa curga in directie inversa, valvele se umfla si il opresc. Valvele imprima sangelui ce circula prin inima o anumita directie caci in lipsa lor, sangele ar iesi si apoi ar reintra in inima, la fel ca marea in timpul fluxului si refluxului. Acel sunet "bum-bum" ce insoteste fiecare bataie a inimii este generat de valvele ce se inchid zgomotos, impiedicand sangele sa curga in directia gresita. Sistemul nervos al inimii, nodul sinoatrial controleaza contractiile.

    Inima nu e o simpla pompa; ea e alcatuita din doua pompe asezate una langa cealalta. Ele sunt separate de un perete gros si rezistent numit sept. Cele doua parti bat in armonie una cu cealalta. Partea din stanga a inimii pompeaza sange cu continut scazut de oxigen spre plamani, prin intermediul scurtelor artere pulmonare. In plamani sangele colecteaza o rezerva noua de oxigen, apoi se intoarce in partea stanga a inimii prin intermediul venelor pulmonare. Partea stanga a inimii este mai mare decat cea dreapta si are mai multe fibre musculare. De aici sangele cu oxigen este transportat prin aorta si celelalte artere principale in tot corpul. Dupa ce are loc schimbul de gaze, sangele se intoarce incet la inima prin vene. Apoi trece in cavitatea dreapta, de unde va fi trimis la plamani.

    Pulsul

    Cu fiecare bataie a inimii, cand sangele este evacuat cu putere din camera stanga, arterele se dilata datorita presiunii, Valurile de presiune sunt transmise de-a lungur tuturor arterelor, dar pot fi cel mai bine simtite la  incheietura mainii. Fiecare dilatare sau puls este generat de o bataie a inimii. Pulsul arata cat de repede pompoeaza inima si e exprimat in batai pe minut.