Muschii

    Muschii corpului uman se grupeaza in trei clase. Prima clasa este formata din muschii scheletici, adica muschii striate care se fixeaza pe schelet. Acestia sunt controlati de creier si impreuna cu oasele pe care se fixeaza cu tendoane, sunt responsabili de orice miscare voluntara, constienta, de la zambet pana la urcatul scarilor. A doua clasa este formata din muschii netezi. NUmele lor provine de la structural or microscopica. Rolul lor este realizarea miscarilor involuntare ale organelor interne, de exemplu miscarile din intestine sau din vezica urinara, care nu pot fi controlate constient, voluntar. Cea de a treia clasa este formata din muschiul care reprezinta cea mai mare parte din masa inimii, muschiul cardiac.

     Pozitia muschilor

    Muschii scheletici se gasesc in intregur corp uman din crestet pana in picioare, constituind o parte considerabila a masei acestuia. Masa lor totata poate atinge 25%, chiar si la nou nascuti. Acesti muschi realizeaza miscarea diferitelor parti ale scheletului: de la musculus stapedius, de marimea capatului unui ac de gamalie, care se afla in urechea interna, pana la muschiul gluteu mare, care se afla in fese, si care controleaza incheietura soldurilor.

Muschii se fixeaza pe oase cu ajutorul cate unui tendon. Din cele doua capete de fixare ale muschiului, unul este numit origine, celalalt insertie terminala., distal. Tendonul din care porneste un muschi este de cele mai multe ori mai scurt decat cel cu care se fixeaza. Punctul de pornire de regula este pe o parte a unei articulatii, iar punctual de fixare pe partea cealalta, astfel in cazul contractiei muschiului se schimba pozitia oaselor componente ale articulatiei.

Structura muschilor

    Muschii striati voluntari pot fi vizualizati ca o serie de ghemuri de fibre ce formeaza impreuna un intreg unitary. Fibrele cele mai subtiri sunt asa numitele miofilamente. Acestea au dimensiunea atat de mica incat se pot vedea numai cu ajutorul microscopului electronic. Sunt alcatuire din proteine, actina si miozina, care se numesc si proteine contractile. Un muschi se contracta daca filamentele alcatuite din miozina aluneca pe filamentele subtiri alcatuire din actina.

   Filamentele se organizeaza in manunchiuri numite miofibre. Intre miofibra se aflla granule de glycogen si mitocondrii care au rolul de centrale energetice. In mitocondrii se ard moleculele nutritive, energia eliberata astfel se inmagazineaza in legaturi chimice utile celulei.

Alimentarea cu energie a muschilor

    Alunecarea filamentelor de miozina pe filamentele de actina este un process complex, pe parcursul caruia se realizeaza noi legaturi chimice, in timp ce se desfac cele vechi. Tot acest process necesita energie, aceasta eliberandu-se din arderea substantelor nutritive in mitocondrii si se inmagazineaza in legaturi fosfatice de energie mare, ATP.

    In muschi mai gasim si alte doua tipuri de fibre. Una inregistreaza forta de contractare, cealalta masoara forta de intindere aparuta in tendoanele care realizeaza fixarea muschilor pe oase. Informatiile oferite de aceste fibre ajung in creier si sunt importante pentru controlul functionarii muschilor.